• 78

Fa'aleleia le lelei o le ea i totonu o faleaoga - vaila'au ma li'o

Fa'aleleia le lelei o le ea i totonu o faleaoga - vaila'au ma li'o

aga masaniO le fa'aitiitia o vaila'au o'ona ma limu e taua tele mo le lelei o le ea i totonu o faleaoga.
O le fa'atuina o tulafono e fa'aleleia atili ai le lelei o le ea i totonu ma fa'atapula'a tau mo le fa'aleagaina o le ea masani i nofoaga o lo'o fa'apotopoto ai tagata ma'ale'ale ose amataga taua (Vlaamse Regering, 2004; Lowther et al., 2021; UBA, 2023; Gouvernement de France, 2022).
E tatau ona fa'atulaga puna'oa manino o le fa'aleagaina o le ea i totonu o le fale e pei o le fa'amamāina, vali, ma isi mea e fa'aitiitia ai le a'afia o tamaiti, e ala i le fa'atulagaina e faia pe a uma itula a'oga, fa'aogaina o mea e fa'amama ai le fa'amama ma mea e fa'amama ai, fa'amuamua le fa'amama susu, fa'apipi'i masini fa'amama. fa'atasi ai ma fa'amama HEPA, fa'aitiitia le fa'aogaina o vaila'au o'ona, ma le fa'aogaina o tekonolosi e pei o laupapa sorptive (i luga ole laiga ua fa'ainisinia e maileia ai nisi o mea filogia) ma le mata'ituina o le CO2 i totonu o potuaoga e fai ma fa'ailoga o le lelei o le ea i totonu.
I le tele o nofoaga a'oga, e mafai ona sili atu le lelei o le ea i fafo nai lo le lelei o le ea i totonu o le tele o ta'iala, ma o le ea ose meafaigaluega autu e fa'aleleia ai le lelei o le ea i totonu o potuaoga ma fale su'esu'e.E faʻaititia ai le maualuga o le CO2 ma le lamatiaga o faʻamaʻi pipisi e aerosol, aveese le susu (ma faʻalavelave faʻalavelave faʻalavelave - vaʻai i lalo), faʻapea foʻi ma manogi ma vailaʻau oona mai mea faufale, meafale ma mea faʻamama (Fisk, 2017; Aguilar et al., 2022).
E mafai ona faaleleia le ea o fale e ala i:
(1) tatala fa'amalama ma faitoto'a e fa'aulufale mai ai le ea,
(2) fa'aogaina o masini fa'avevela, ea, ma le ea (HVAC), ma fa'amautinoaina o lo'o lelei le fa'aogaina o ili ta'ele i totonu o faleta'ele ma umukuka, ma (3) fa'afeso'ota'i le malamalama ma fa'atonuga talafeagai i tamaiti aoga, matua, faiaoga ma le aufaigaluega.
(Beregszaszi et al., 2013; European Commission et al., 2014; Baldauf et al., 2015; Jhun et al., 2017; Rivas et al., 2018; Thevenet et al., 2018; Brand et al., 2019; WHO Europa, 2022).


Taimi meli: Me-19-2023
\